N'crê ser bo poesia

'N odjabo divagarinho
Na quêl tardi di junventudi
Bo dichan co odjo 'ncantado
Di quêl incanto di bô sorriso.

N'maginabo suma un serêa
Tâ segredan na nha corasan
Nun mar di rosa flurido
Tâ dâ flôr só pâ mi.

Mi brumedjo di amor
'N odjâ pâ bo céu
'N odjâ rasto di silénsio
Pintado na nha lua.
Corasan batên más forte
Quasi tâ fran quêl segredo
Qui djâ bo tem sonhado
Bo caminho di manhan.

Un silênsio tremê na mi
Dento dun cantiga triste
Cantiga dun serêa soltêra
Tâ consolâ nha corasan.

Domingos Barbosa da Silva
Fevereiro/Março de 2004

 V O L T A R